Mitul europeanului cinstit

Un articol de azi din Gândul face câteva referiri la preferinţele românilor, aşa cum sunt prezentate în Eurobarometrul 67 (Primăvara lui 2007).

In esenţă, ‘încrederea românilor în instituţiile statului, mai exact în Parlament şi în Guvern, este în scădere accentuată, în timp ce încrederea în UE se menţine ridicată. […] Astfel, încrederea în UE s-a menţinut la acelaşi nivel (65%)’, iar, conform Eurobarometrului, încrederea în Parlament şi în Guvern se află în cădere liberă: 19% (in ambele cazuri) faţă de 24% respectiv 27% anul trecut.

Nu este o surpriză, desigur, nici nu pot spune că aceste păreri sunt incorecte. Problema este dacă încrederea deplină a unor conaţionali în Instituţiile Uniunii Europene are la bază argumente reale, daca ‘noi, românii’, ne construim simpatiile în cunoştinţă de cauză sau doar din disperare, pentru că vedem integrarea europeană ca pe un colac de salvare şi ne imaginăm că ‘ei , europenii’ (oare cand vom putea rosti fără să ezităm ‘noi, europenii’?) sunt buni şi cinstiţi şi nu au altă grijă decât să ne scoată pe noi din mizerie. Altruismul european este un mit, totul se negociază, vai de ţara care nu ştie să-şi aleagă reprezentanţi în mult-lăudatele instituţii.

Păi să vedem, sa judecăm prin prisma imaginii unora dintre cei mai cunoscuţi reprezentanţi ai integrării europene, adevărate simboluri ale istoriei comunitare:

Read the rest of this entry »